O carte uneori ironica, alteori nostalgica, adesea de un umor savuros, in care autorul aduna amintiri dragi, impresii de calatorie, dar si portrete ale unor sportivi celebri sau povesti „din Epoca de Aur”.
„Nu stiu cit de simpatic ii voi fi autorului daca voi scrie: nici critic, nici ziarist, el face reportaj. Pe multi literati inca ii jeneaza cuvintul, genul. Pe mine – nu.
Autorul face reportaj intr-un jurnal mai mult sau mai putin intim. El este reporterul convingerilor sale politice si apolitice, cu copilaria lui, cu tot...
El face reportaj intim.
Poate ca e un gen nou, poate ca nu – oricum, pentru ca nici eu nu tin mortis sa iradiez simpatie, nu voi da pe fata momentele in care, la lectura, puteam sa fiu prins in flagrant delict de entuziasm…” (Radu Cosasu)
„Cind criticii literari se izbesc de viata reala sint doua posibilitati: sa se scirbeasca sau sa le placa. Daniel Cristea-Enache face parte din a doua categorie.
Multa vreme l-am crezut crescut intr-un «incubator». Mi-am inchipuit ca toata ziua (si noaptea, pina-n zori) citeste si conspecteaza, iar dimineata expune doct observatiile sale – la gazeta sau intr-un amfiteatru de la Litere. M-am inselat! «Premiantul clasei» infuleca viata reala, stoarce povesti din fascinanta banalitate si are o placere nedisimulata de a se bucura.” (Ovidiu Simonca)
