In prima parte a cartii, Mircea Mihaies analizeaza citeva dintre operele esentiale ale faimosului istoric care a fost Tony Judt, evocind, in acelasi timp, cumplita sa boala si agonia de dinaintea mortii. Amintirile despre Tony Judt, omul, si despre vizitele acestuia in Romania se imbina cu studiul operelor sale care merg de la vivisectia dura asupra destinului Europei postbelice pina la modelul politic si social propus de el in ultimii ani, unul social-democrat – si perdant, in opinia lui Mircea Mihaies. In ultima parte a volumului sint inserate dialogurile dintre Tony Judt si membrii Fundatiei „A Treia Europa” din Timisoara, in care sint analizate intr-un mod pertinent si incitant subiecte precum: conceptul de Europa Centrala, granitele si istoria ei, dar si locul pe care Romania il ocupa in acest spatiu istorico-cultural.
„Tony Judt a fost un ginditor pentru care moralitatea si politica nu sint domenii incompatibile. Spirit polemic, ostil certitudinilor comode, a provocat prin scrierile sale reactii puternice si adeseori agresive. Il exaspera orice forma de fundamentalism. Cartile sale stau marturie pentru o atitudine de consecventa respingere a oricaror fixatii ideologice. Ceea ce a scris, mai ales dupa 2002, pe teme legate de Orientul Mijlociu a fost adeseori socant pentru unii dintre cititorii sai. Nimeni nu l-a putut insa acuza vreodata de cinism, de ipocrizie ori de conformism. Detesta ideile preconcepute si fanatismele de orice natura.” (Vladimir Tismaneanu)
