In ciuda titlului cu parfum eteric-iconoclast, Anticanonicele lui Felix Nicolau propun de fapt o reevaluare inteleapta, fara manie si partinire, a literaturii momentului, izbutind sa capteze atentia de la bun inceput printr-o lectura proaspata, neconventionala, degrevata de orice fel de poncife sau reverente obligatorii.
Comentariul respira astfel autenticitate fara a deveni superficial, pentru ca impaca de minune exigentele studiului doct cu frumusetea unui stil literar exersat si cu alte prolejuri. Iata cum, la un anumit nivel de rafinament, literatura si critica se pot concilia fara probleme, cu un profil pe care ramane sa-l judece de acum chiar cititorul cartii de fata.
