Omul este lup pentru om Daca sexualitatea a fost principala problema care a preocupat inceputul secolului XX, agresivitatea distructiva preocupa inceputul secolului XXI, in special prin urmarile sale, care ameninta insasi existenta umanitatii. Etologia si etologia umana, ca discipline stiintifice, studiaza dimensiunea bio-psihica a agresivitatii umane si incearca sa explice dintr-o perspectiva noua in special aspectele distructive ale agresivitatii. Cartea de fata, scrisa de unul dintre cei mai importanti discipoli ai lui Konrad Lorenz, se bazeaza pe cercetari directe asupra omului. Din aceasta perspectiva, razboiul, de exemplu, apare ca un mijloc de a rezolva probleme reale ale umanitatii, la care se va putea renunta doar cand se vor gasi mijloace non-distructive de a rezolva aceleasi probleme.
«Traim intr-o lume care nazuieste catre pace, dar care totusi este permanent angajata in razboaie... Ce ne impiedica sa traim in pace? Agresiunea nu vine de nicaieri. Ea s-a dezvoltat in regnul animal in serviciul diferitelor functii de importanta vitala pentru supravietuire... Trebuie intr-adevar sa admitem ca avem o anumita «slabiciune» pentru agresiune, insa ca fiinte culturale de la natura suntem in mod esential capabili sa controlam inclinatiile noastre innascute si sa le reorientam. In afara de asta, razboiul ca forma de agresiune grupala planuita strategic si realizata cu ajutorul armelor este rezultatul unei indelungate dezvoltari culturale...»
Irenäus Eibl-Eibesfeldt este intemeietorul etologiei umane, autor al unor lucrari fundamentale in domeniu, cum ar fi Tratat de etologie comparata (1967) si Tratat de etologie umana (1986).