Un roman vibrind de sensibilitate, cuceritor prin naturaletea, limpezimea si eleganta stilului, Baile Kiraly reprezinta povestea unei triple cautari: a identitatii, a originilor si a cuvintelor. Copil solitar, marcat de moartea tragica a surorii mai mari si de tacerea parintilor ziditi in doliul lor, Gabriel devine un om incapabil sa-si exprime sentimentele profunde si autentice fata de sotia sa si de cel mai bun prieten. In mod paradoxal, meseria lui consta in gasirea cuvintelor potrivite dar si acesta se dovedeste a fi doar un alt mod de a fugi de realitate, caci Gabriel nu face altceva decit sa traduca vorbele asternute de altii pe hirtie, baricadat in spatele unui munte de dictionare. O calatorie la Budapesta, unde participa la un colocviu al traducatorilor lui Thomas Mann, ii ofera ocazia de a reinnoda legatura cu o tara despre care parintii au refuzat sa-i vorbeasca si din care nu cunoaste decit savoarea preparatelor culinare si murmurul stins al unei limbi care i-a fost interzisa. Confruntat cu propriile amintiri, taceri si tradari, Gabriel isi incepe lunga si emotionanta confesiune adresata unui fiu al carui nume inca nu il cunoaste.
„Noi nu sintem niste plante de apartament. Sintem fiinte dotate cu doua picioare pentru a inainta in viata si nu avem radacini pe care le pui intr-un vas si le ingropi. Pentru mine este foarte important acest lucru. Nu cred in transmiterea, ca printr-o seva care urca, a ceva organic. Sintem facuti din povesti vehiculate de memoria noastra psihica si sufleteasca... Radacinile ne intemniteaza, pe cind povestile ne pot elibera.” (Jean Mattern)
„Scrisul ne elibereaza de ceea ce n-am stiut niciodata sa spunem. Coordonator al colectiei de literatura straina a editurii Gallimard si originar din Europa de Est, autorul nu a negat niciodata latura autobiografica a cartii sale. Insa a stiut sa dea o forma romanesca subtila unui subiect esential: jocurile noastre cu limbajul. Jean Mattern s-a aplecat asupra acestei teme cu o onestitate, o exigenta si un stil admirabile. Romanul lui este povestea unui doliu imposibil, a unei cautari a originilor si a adevarului.” (Le Point)
